Ordinea de rezolvare din Essbase stabileşte ordinea în care se execută calculul dinamic în modul Hibrid. Puteţi personaliza ordinea de rezolvare sau puteţi accepta ordinea prestabilită, care este optimizată pentru performanţă ridicată şi analiza dependenţelor.
Conceptul ordinii de rezolvare se aplică executării calculului dinamic, iniţiat fie de o formulă de membru dinamic, fie de o dependenţă dinamică dintr-un script de calcul. Când o celulă este evaluată într-o interogare multidimensională, ordinea de rezolvare a calculelor poate fi ambiguă dacă nu se specifică o ordine de rezolvare pentru a indica prioritatea de calcul.
Puteţi seta ordinea de rezolvare pentru dimensiuni sau membri, sau puteţi utiliza ordinea de rezolvare prestabilită din Essbase. Ordinea de rezolvare minimă pe care o puteţi seta este 0, iar ordinea maximă este 127. O ordine de rezolvare mai mare înseamnă că membrul este calculat mai târziu; de exemplu, un membru cu ordinea de rezolvare 1 este rezolvat înaintea unui membru cu ordinea de rezolvare 2.
Când modul Hibrid este activat, ordinea de rezolvare prestabilită (denumită şi ordine de calcul) este similară cu cea din bazele de date cu stocare cu blocuri:
Dimensiune/Tip membru | Valoare prestabilită ordine de rezolvare |
---|---|
Membri stocaţi | 0 |
Membrii dimensiunii dispersate | 10 |
Membrii dimensiunii dense Cont | 30 |
Membrii dimensiunii dense Timp | 40 |
Membrii dimensiunii dense obişnuite | 50 |
Membrii dimensiunii Atribut | 90 |
Membri dinamici cu calcul în două etape | 100 |
Membrii calculaţi MDX sau seturile numite (definite în MDX cu) | 120 |
Pe scurt, ordinea de rezolvare prestabilită din modul Hibrid dictează calculul membrilor stocaţi înaintea membrilor cu calcul dinamic şi calculul dimensiunilor neomogene înaintea dimensiunilor dense, în ordinea în care apar în structură (de sus în jos).
Membrii dinamici (cu sau fără formule) fără o anumită ordine de rezolvare moştenesc ordinea de rezolvare a dimensiunii lor, cu excepţia cazului în care sunt etichetaţi ca membri cu calcul în două etape.
Calculul în două etape este o setare pe care o puteţi aplica, în modul de stocare cu blocuri, membrilor cu formule ce trebuie calculate de două ori pentru a produce valoarea corectă.
Notă:
Nu utilizaţi calculul în două etape cu cuburile în modul Hibrid. Utilizaţi doar ordinea de rezolvare.
Calculul în două etape nu este aplicabil în modul Hibrid, iar membrii etichetaţi cu calcul în două etape sunt calculaţi la final, după atribute. În modul Hibrid, trebuie să implementaţi o ordine de rezolvare personalizată, în locul calculului în două etape, dacă ordinea de rezolvare prestabilită nu vă întruneşte cerinţele.
Ordinea de rezolvare prestabilită din modul Hibrid este optimizată pentru următoarele scenarii:
Referinţe de înaintare, în care formula unui membru dinamic face referire la un membru plasat într-o poziţie ulterioară în ordinea structurii. În modul Hibrid nu există dependenţă de ordinea structurii.
Agregarea valorilor fiu pe baza ordinii structurii corespunde mai îndeaproape agregării utilizând formule echivalente.
Membrii denşi dinamici ca depedenţe în formule neomogene. În modul Hibrid, dacă o formulă neomogenă face referire la un membru dinamic dens, referinţa este ignorată, deoarece sunt calculate mai întâi dimensiunile neomogene. Pentru a modifica acest lucru, asignaţi dimensiunii neomogene o ordine de rezolvare mai mare (este calculată mai târziu) decât ordinea de rezolvare a dimensiunii dense.
Personalizarea ordinii de rezolvare
Dacă trebuie să ajustaţi comportamentul calculelor dinamice în modul Hibrid, personalizarea ordinii de rezolvare a dimensiunilor şi membrilor vă ajută să realizaţi acest lucru fără a efectua modificări majore ale structurii.
Dacă implementaţi o ordine de rezolvare personalizată, aceasta suprascrie ordinea de rezolvare prestabilită. Dacă membrii sau dimensiunile au aceeaşi ordine de rezolvare, ordinea în care apar în structură (de sus în jos) rezolvă conflictul.
Dacă nu personalizaţi o ordine de rezolvare pentru anumiţi membri, se aplică ordinea de rezolvare a membrilor din dimensiunea de nivel zero pentru toţi membrii dinamici din dimensiune.
Pentru a modifica ordinea de rezolvare, utilizaţi editorul de structură din interfaţa web Essbase sau utilizaţi Smart View (consultaţi Modificarea ordinii de rezolvare a unei perspective selectate).
Ordinea de rezolvare minimă pe care o puteţi seta este 0, iar ordinea maximă este 127. O ordine de rezolvare mai mare înseamnă că membrul este calculat mai târziu.
Pentru a vedea exemple de utilizare a ordinii de rezolvare, consultaţi şabloanele Ordine de rezolvare din secţiunea Tehnică a galeriei cu registre de lucru ale aplicaţiei, care poate fi găsită în catalogul de fişiere din Essbase.
Note despre ordinea de rezolvare în modul non-hibrid
În cuburile cu stocare agregată:
Ordinea de rezolvare este setată la 0 pentru toate dimensiunile.
Agregarea se execută în ordinea din structură, cu următoarele excepţii:
În cuburile cu stocare în blocuri non-hibride, ordinea de rezolvare prestabilită este:
membrii dispersaţi înainte de membrii denşi
membrii din Conturi înainte de membrii din Timp
atributele sunt rezolvate ultimele
Notă:
Dacă ordinea de rezolvare a membrilor din Conturi este setată manual pentru a fi mai mare decât ordinea de rezolvare a membrilor din Timp, membrii din Conturi vor fi evaluaţi după membrii din Serie cronologică dinamică.